Injectie mase plastice

Primele materiale plastice au fost produse din transformarea materialelor naturale. În anul 1859 au apãrut fibrele vulcanizate, în 1869 a aparut celuloidul ?i în 1897 galitul. Primul material sintetic apãrut (1908) a fost rãsina fenolformaldehidicã numita bachelitã. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeatã, o sticlã, o cascã de motociclist, o plansã de windsurfing sunt toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitãtile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistentã la soc, elasticitate, transparentã, greutate micã. O moleculã de bazã pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic În schimb cele termorigide se întãresc la cãldurã. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite apoi sunt încãlzite pentru a se întãri. Sau pot fi lãsate sã se întãreascã dupã ce li se adaugã un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a celor care necesitã o fabricatie îngrijitã. Asa se fabricã ambarcatiunile, piesele de caroserie, barele de protectie etc. În industrie se utilizeazã douã procedee de tragere în formã a obiectelor din plastic.

Suflarea este folositã pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele. Materia plasticã încãlzitã coboarã în formã, în care se injecteazã apoi aer. Aceasta are ca efect întinderea materialului cald pe peretii interiori ai formei.

Metoda cea mai utilizatã este însã injectarea. Este folositã mai ales pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periu?ele de din?i, ustensilele de bucãtãrie. Materia plasticã intrã sub forma de granule într-o ma?inã de injectare. Prin încãlzire, ea este transformatã într-o pastã mai mult sau mai putin groasã, care este apoi injectata în formã si racitã printr-un circuit de apa. Masele plastice sunt folosite, cu mici exceptii, în toate domeniile de activitate. Aceastã performantã de pãtrundere în mai toate sectoarele de activitate se datoreazã proprietãtilor lor de neegalat vis-a-vis de celelalte materiale: sunt anticorosive, electroizolante, au greutãti specifice mici, au proprietãti mecanice bune, cost scãzut, aspect exterior plãcut, se pot prelucra atât pe cale mecanicã traditionalã cât si prin procedee specifice cum ar fi injectia lor, se pot acoperi cu vopsea sau prin galvanizãri, permitând în felul acesta sã capete aspectul dorit de cãtre proiectant. Existã însã si unele proprietãti care fac dezavantajoasã utilizarea maselor plastice, cum ar fi micsorarea rezistentei mecanice cu cresterea temperaturii, coeficientul de dilatare mare, coeficientul de transmiterea cãldurii mic, etc.